Dobânda cheie rămâne la 7%

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an, potrivit Agerpres.

„Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", precizează instituţia.

Cum se vede inflația?

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 6,61% în decembrie 2023, sub nivelul prognozat, de la 6,72% în noiembrie, pe fondul continuării încetinirii creşterii preţurilor alimentelor procesate şi ale energiei, care a devansat ca impact reamplificarea semnificativă a dinamicii anuale a preţului combustibililor, pe seama unui efect de bază.

Pe ansamblul trimestrului IV 2023, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat descreşterea mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 2,22 puncte procentuale (de la 8,83% în septembrie), în condiţiile în care dinamicile preţurilor alimentelor şi ale energiei au continuat să se reducă relativ alert, iar efectul de bază inflaţionist de pe segmentul combustibili a fost contrabalansat integral de decelerarea creşterii preţurilor administrate şi a preţului produselor din tutun.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat peste aşteptări trendul descendent în trimestrul IV 2023, coborând la 8,4% în decembrie, de la 11,3% în septembrie, pe fondul efectelor de bază dezinflaţioniste mai extinse, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar şi în contextul temperării cererii de consum şi al scăderii dinamicii preţurilor importurilor.

Acţiunea acestor factori a fost doar în mică măsură atenuată de transferarea în preţurile unor servicii a creşterilor de costuri antrenate de majorarea salariului minim brut, precum şi de înrăutăţirea temporară a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 7,0% în luna decembrie 2023, de la 9,2% în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus în decembrie 2023 la 10,4%, de la 12,6% în septembrie. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie la 9,7%, de la 11,4% în septembrie.

„În anul 2023, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel cu 9,76 puncte procentuale (de la 16,38% în decembrie 2022), în contextul unor contribuţii majore, aproape egale, aduse de scăderile de dinamică consemnate de preţurile alimentelor procesate şi de preţurile energiei. Influenţe dezinflaţioniste suplimentare, dar mult mai modeste, au venit de pe segmentele LFO şi combustibili, în timp ce mici efecte de sens opus au fost generate de subcomponentele mărfuri nealimentare şi servicii de piaţă ale inflaţiei de bază", se arată în comunicatul BNR.

Creștere economică

Noile date statistice reconfirmă încetinirea semnificativă, dar sub aşteptări, a creşterii economice în trimestrul III 2023, la 0,9%, de la 1,5% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică o restrângere relativ temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Potrivit BNR, se reconfirmă, de asemenea, menţinerea dinamicii anuale a PIB în trimestrul III 2023 la un nivel modest din perspectivă istorică - la 1,1%, faţă de 1,0% în trimestrul II -, în condiţiile în care variaţia stocurilor şi-a majorat semnificativ impactul contracţionist, iar aportul consumului administraţiei publice a devenit vizibil negativ.

În schimb, formarea brută de capital fix şi-a reamplificat dinamica anuală la un nivel de două cifre în trimestrul III 2023, iar consumul gospodăriilor populaţiei şi-a reaccelerat creşterea.

Evoluţia exportului net a continuat să-şi majoreze influenţa expansionistă, dată fiind mărirea şi în acest interval a ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunţate în teritoriul negativ a celei din urmă.

Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a reaccentuat uşor declinul faţă de perioada similară a anului precedent, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul II, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanţei veniturilor primare, pe seama evoluţiei profiturilor reinvestite.

Cele mai recente date şi analize indică o încetinire uşoară a creşterii economice în trimestrele IV 2023 şi I 2024 faţă de trimestrul III 2023, implicând o accelerare a acesteia în termeni anuali.

Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului III, în primele două luni din trimestrul IV 2023, vânzările cu amănuntul şi serviciile prestate populaţiei şi-au reaccelerat creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În acelaşi timp, producţia industrială şi-a atenuat contracţia în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcţii a continuat să se mărească într-un ritm anual de două cifre, pe seama evoluţiilor de pe segmentul construcţiilor inginereşti.

Variaţia nominală anuală a importurilor de bunuri şi servicii s-a reamplificat, însă relativ mai consistent în octombrie-noiembrie 2023, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o astfel pe cea a exporturilor. Pe acest fond, deficitul comercial şi deficitul de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali - după trei trimestre de comprimare -, ce a fost puternic accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea abruptă a soldurilor balanţelor veniturilor. Pe ansamblul primelor 11 luni ale anului 2023, ambele deficite au rămas totuşi relevant inferioare celor acumulate în perioada similară a anului precedent.

Ce se întâmplă pe piața muncii?

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a stagnat şi în intervalul octombrie-noiembrie, iar rata şomajului BIM a rămas relativ constantă în trimestrul IV 2023, însă dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din industrie şi-a întrerupt trendul descendent din precedentele şase luni, crescând pronunţat în noiembrie.

Conform sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp au continuat să descrească alert în debutul anului curent, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit foarte uşor, după scăderea semnificativă consemnată în trimestrul IV 2023, şi exclusiv pe seama evoluţiei din sectorul serviciilor.

Ce face leul?

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat mici scăderi şi în prima lună din 2024, după o scurtă perioadă de stabilitate, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat s-au reînscris şi s-au menţinut pe o traiectorie uşor ascendentă până în ultima decadă a lui ianuarie - relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, în contextul unei noi revizuiri a aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă la mijlocul lunii ianuarie 2024, dar mai modestă decât cele evidenţiate în regiune, iar apoi a atins să se stabilizeze pe noul palier. Moneda naţională a consemnat o depreciere uşoară şi faţă de dolarul SUA, care a recuperat pe parcursul lunii ianuarie pierderea de valoare consemnată în decembrie pe pieţele financiare internaţionale.

Creditul acordat sectorului privat şi-a mărit ceva mai evident dinamica anuală în luna decembrie 2023, până la 6,4%, de la 5,4% în noiembrie, pe fondul continuării accelerării creşterii componentei în lei, dar şi în condiţiile încetinirii scăderii ritmului creditului în valută, reflectând cu precădere evoluţiile de pe segmentul societăţilor nefinanciare.

Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal în decembrie 2023, la 68,4%, de la 68,5% în noiembrie.

Avertismentele BNR

Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte –, și a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 și cu proiecția precedentă.

Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflației este așteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii prognozate și să atingă limita de sus a intervalului țintei la finele anului viitor.

Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, cărora li se alătură influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor și din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, însă mult mai lentă decât în proiecția precedentă.

Incertitudini și riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, dar și măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Foto: Dreamstime